Europa nu se confruntă, deocamdată, cu un deficit oficial de kerosen, însă semnalele de alarmă se înmulțesc, iar Bruxelles-ul lucrează deja la măsuri de urgență pentru a evita blocaje în plin sezon de vară. Comisia Europeană a transmis că aprovizionarea rafinăriilor este încă stabilă, dar a admis că pot apărea probleme în viitorul apropiat, în timp ce Reuters scrie că UE pregătește un plan pentru maximizarea capacității de rafinare și pentru gestionarea specială a aprovizionării cu combustibil de aviație.
Miza este uriașă: Europa este mai dependentă de importurile de kerosen din Orientul Mijlociu decât de orice alt combustibil pentru transport, iar aproximativ 75% din importurile nete europene vin din acea zonă. Agenția Internațională a Energiei avertizează că, dacă Europa va reuși să înlocuiască doar jumătate din volumele pierdute, primele lipsuri fizice ar putea apărea chiar din luna iunie. În plus, stocurile europene de urgență există pentru petrol în general, dar nu există o obligație distinctă pentru kerosen.
În acest context, România ar putea conta nu ca salvator al întregii Europe, ci ca punct de sprijin pentru sud-estul continentului. Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom, are o capacitate de procesare de 4,5 milioane de tone pe an și produce deja inclusiv combustibil de aviație. Compania spune că rafinăria acoperă aproximativ 35% din cererea de carburanți a României, ceea ce arată că există deja o bază industrială relevantă pentru un rol regional mai puternic.
Totuși, ajutorul imediat al României are limite clare. Marea investiție care ar putea schimba cu adevărat jocul este unitatea de combustibili sustenabili de la Petrobrazi, evaluată la circa 750 de milioane de euro, cu o capacitate de 250.000 de tone pe an. Problema este că această facilitate ar urma să intre în producție abia din 2028, ceea ce înseamnă că nu poate rezolva criza posibilă din vara lui 2026. Pe termen mediu însă, proiectul ar transforma OMV Petrom în primul mare producător de astfel de combustibili din sud-estul Europei.
România are deja un exemplu concret că poate intra mai puternic pe această piață: din ianuarie 2025, aeronavele care decolează de pe aeroportul din Cluj folosesc combustibil de aviație amestecat cu 2% SAF furnizat de OMV Petrom, iar aproape 1.800 de zboruri au operat astfel doar în primele două luni ale anului trecut. Asta arată că infrastructura și lanțul logistic încep să se miște, chiar dacă deocamdată la scară limitată.
România nu poate acoperi singură deficitul de kerosen al Europei, dar poate deveni una dintre piesele importante ale soluției regionale. Pe termen scurt, rolul său ține de folosirea la maximum a rafinării existente și de eventuale redistribuiri regionale. Pe termen mediu, adevărata miză este Petrobrazi, care ar putea transforma România din consumator vulnerabil într-un jucător relevant pe piața combustibilului de aviație din sud-estul Europei.
