Prețul petrolului a intrat pe o pantă descendentă după zilele de panică provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu, iar investitorii reacționează acum la semnalele tot mai dese că Washingtonul și Teheranul ar putea reveni la masa negocierilor. Marți, cotația Brent a închis la 94,79 dolari pe baril, în scădere cu 4,6%, iar petrolul american WTI a coborât la 91,20 dolari, cu un minus de aproape 8%.
Scăderea vine după ce piața a început să creadă că riscul unei crize prelungite de aprovizionare s-ar putea diminua. În ultimele zile, cotațiile trecuseră din nou de 100 de dolari pe baril, pe fondul blocajelor și al temerilor legate de transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Ulterior, speranțele privind o detensionare au tăiat din avântul petrolului.
Totuși, piața rămâne extrem de volatilă. Miercuri, 15 aprilie, petrolul a recuperat ușor o parte din pierderi: Brent a urcat la aproximativ 96 de dolari pe baril, iar WTI la peste 92 de dolari. Asta arată că investitorii nu consideră pericolul dispărut, ci doar ceva mai mic decât în urmă cu câteva zile. Problemele de tranzit prin Hormuz continuă, iar orice nouă escaladare poate întoarce rapid trendul.
Pe termen mai larg, semnalele din piață sunt contradictorii. Agenția Internațională pentru Energie a anunțat în raportul din aprilie că cererea globală de petrol pentru 2026 este acum estimată în scădere cu 80.000 de barili pe zi, după ce anterior prognoza indica o creștere solidă. În același timp, OPEC și-a publicat și ea raportul lunar pe 13 aprilie, ceea ce confirmă că piața urmărește atent atât cererea, cât și riscurile de ofertă.
Efectele se văd deja și la pompă. În România, prețurile carburanților au continuat să coboare în ultimele zile: motorina a scăzut sub 9,60 lei/litru, iar benzina standard se apropie de 8,70 lei/litru în unele stații. Cu alte cuvinte, ieftinirea petrolului de pe piețele internaționale începe să se simtă și pentru șoferi, chiar dacă diferențele de preț depind încă de stocuri și de politica fiecărei rețele.
Pe scurt, petrolul scade pentru că piețele speră într-o calmare a conflictului și într-o reluare a fluxurilor normale de aprovizionare. Dar această liniște este fragilă: orice eșec diplomatic sau nou incident în zona Golfului poate împinge din nou prețurile în sus.
