Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 s-a bazat pe „încălcări grave” ale Constituției și ale legislației electorale, iar motivele invocate de Curte au fost trei: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor privind finanțarea campaniei electorale. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat TVR Info și reluate joi, 16 aprilie 2026, de mai multe publicații naționale.
Simina Tănăsescu a susținut că nu a fost vorba despre o decizie luată în grabă, ci despre una „asumată” și „calmă”, adoptată după analiza unor informații care au devenit publice abia în urma desecretizării unor documente. Ea a ținut să facă și o precizare importantă: CCR nu a anulat doar primul tur, ci întregul proces electoral, de la faza depunerii candidaturilor până la desfășurarea campaniei și votului. Tot ea a amintit că, într-o primă etapă, Curtea validase primul tur, iar schimbarea a venit ulterior, după apariția noilor informații.
În motivarea publicată după hotărârea din 6 decembrie 2024, CCR a arătat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, prin nereguli și încălcări care au distorsionat caracterul liber și corect al votului, au afectat egalitatea de șanse între competitori, transparența campaniei și respectarea regulilor de finanțare. Curtea a susținut, între altele, că alegătorii au fost dezinformați în cadrul unei campanii în care unul dintre candidați ar fi beneficiat de promovare agresivă, inclusiv prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.
Legătura dintre validarea inițială a primului tur și anularea ulterioară a întregului proces electoral este explicată de șefa CCR prin apariția documentelor desecretizate după ședința CSAT. Potrivit informațiilor făcute publice de Administrația Prezidențială la 4 decembrie 2024, au fost declasificate documente prezentate de SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne, iar acestea au fost transmise instituțiilor competente pentru verificări urgente. Tănăsescu a spus că exact aceste date noi, care nu erau cunoscute anterior, au trebuit analizate din perspectivă constituțională.
Unul dintre elementele considerate relevante de Curte a fost, potrivit declarațiilor Siminei Tănăsescu, situația în care un candidat a înregistrat o creștere spectaculoasă de popularitate în condițiile în care cheltuielile de campanie erau declarate ca inexistente sau aproape inexistente. În explicația sa, aceasta a sugerat că o asemenea discrepanță a ridicat probleme serioase de constituționalitate și de corectitudine electorală, mai ales în raport cu obligațiile legale privind finanțarea și transparența campaniei.
Decizia CCR din 6 decembrie 2024 a fost una fără precedent în România și a dus la reluarea integrală a procesului electoral. Potrivit relatărilor de la momentul respectiv, hotărârea a fost luată în unanimitate, cu nouă voturi, la doar câteva zile după validarea primului tur și cu două zile înainte de turul al doilea, care era programat pentru 8 decembrie 2024.
În interviul său, Simina Tănăsescu a afirmat că hotărârea CCR a trecut „testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”. Totuși, raportul Comisiei de la Veneția, publicat în ianuarie 2025 și confirmat în martie 2025, nu a judecat pe fond faptele din dosarul românesc și nici nu a validat explicit decizia CCR, ci a analizat la nivel general în ce condiții poate o curte constituțională să anuleze alegeri. Comisia a subliniat că o asemenea măsură trebuie să rămână una excepțională, bine motivată, obiectivă și susținută de garanții suficiente împotriva arbitrariului.
Pe scurt, mesajul transmis acum de președinta CCR este că anularea prezidențialelor din 2024 nu a avut la bază un singur incident, ci un cumul de probleme considerate de Curte suficient de grave încât să compromită integritatea întregului proces electoral. La mai bine de un an de la decizia care a zguduit scena politică, Simina Tănăsescu încearcă astfel să ofere cea mai clară explicație publică de până acum asupra logicii juridice care a stat la baza acelei hotărâri.
