Piața muncii începe să semene cu un labirint pentru tot mai mulți români. Candidații trimit zeci sau chiar sute de CV-uri, însă răspunsurile întârzie să apară. În spatele tăcerii nu se află întotdeauna lipsa experienței sau un CV redactat greșit, ci un fenomen care ia amploare la nivel internațional: anunțurile de angajare pentru posturi pe care companiile nu intenționează, în realitate, să le ocupe.
Datele din România arată deja o diferență uriașă între numărul de oportunități și interesul candidaților. În primele trei luni ale anului 2026, pe eJobs și iajob.ro au fost publicate aproximativ 68.000 de locuri de muncă, în timp ce candidații au trimis nu mai puțin de 3,7 milioane de aplicări. Numărul joburilor a scăzut cu aproximativ 10% față de perioada similară a anului trecut, iar aplicările au crescut cu 24%.
Presiunea este confirmată și de statisticile oficiale. În primul trimestru din 2026, în România erau înregistrate aproximativ 28.300 de locuri de muncă vacante, cu 4.300 mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Asta înseamnă mai mulți candidați care se luptă pentru mai puține posturi disponibile.
Anunțurile care există doar pe internet
Problema nu este însă doar numărul tot mai mic de oferte. O parte dintre anunțurile vizibile pe platformele de recrutare ar putea fi așa-numitele „ghost jobs”, adică joburi-fantomă.
Un studiu internațional realizat pe anunțuri publicate pe Glassdoor estimează că până la 21% dintre ofertele analizate ar putea face parte din această categorie. Fenomenul ar fi mai răspândit în companiile mari și în domeniile care caută angajați cu o pregătire specializată.
Procentul de 21% provine însă dintr-o cercetare internațională și nu înseamnă că exact unul din cinci anunțuri publicate în România este fals. El arată, totuși, amploarea unui fenomen pe care îl resimt și candidații români: posturi republicate luni întregi, interviuri care nu duc nicăieri și companii care dispar fără explicații după ce au cerut CV-uri și teste.
Unele firme păstrează anunțurile active pentru a strânge o bază de candidați pe care să-i contacteze în viitor. Altele vor să transmită imaginea unei companii aflate în dezvoltare sau testează nivelul salariilor și disponibilitatea oamenilor dintr-un anumit domeniu, fără să aibă un post liber în acel moment.
Candidații ajung să creadă că problema este la ei
Pentru persoanele care își caută de muncă, efectele pot fi dure. După săptămâni sau luni în care aplică fără să primească un răspuns, mulți candidați ajung să creadă că nu sunt suficient de bine pregătiți sau că CV-ul lor nu este atractiv.
În realitate, postul respectiv poate să nu fi existat niciodată sau angajarea poate să fi fost amânată pe termen nedeterminat. Datele Revelio Labs arătau că, dintre posturile publicate în octombrie 2024 de marile companii americane analizate, mai puțin de jumătate fuseseră ocupate în următoarele șase luni. În 2019, procentul depășea 90%.
Printre semnalele care ar trebui să ridice semne de întrebare se numără anunțurile care rămân active luni întregi, sunt republicate în mod repetat sau apar pe platformele de recrutare, dar nu și pe pagina oficială de cariere a companiei.
Piața muncii nu s-a blocat complet, însă competiția a devenit mult mai dură. Sunt mai puține locuri disponibile, mult mai multe aplicări, iar printre ofertele reale se pot ascunde și anunțuri publicate fără o intenție imediată de angajare. Pentru candidați, căutarea unui serviciu riscă astfel să devină un al doilea loc de muncă, doar că unul neplătit.
