Argeșul a fost ieri atracția Târgului de Florii de la Muzeului Țăranului Român și a devenit opțiunea perfectă pentru mulți bucureșteni care vor să se bucure de un Paște autentic și liniștit, cu mâncare sănătoasă, priveliști spectaculoase, tradiții vechi și, cel mai important, foarte aproape de București.
„Ar fi frumos să facem Paștele în Argeș, nu doar în Bucovina sau în Maramureș, că uite ce tradiții frumoase au oamenii ăștia! Și e și mult mai aproape!”
Asta vorbea lumea ieri în inima Bucureștiului, la expoziția-atelier de încondeiat ouă a Lilianei Olteanu-Bursuc, meșter popular din Galeș. Evenimentul, organizat de Primăria Generală a Municipiului București, prin Centrul Cultural Expo Arte, în parteneriat cu Muzeul Țăranului Român și cu Asociația Studenților de la Mincu, a atras un număr mare de vizitatori români și străini aflați în căutare de frumos, iar la atelierele Lilianei Olteanu-Bursuc au găsit exact ce-și doreau mai mult: simplitate și originalitate.
Experiență inedită pentru tineri
Sigur că cei mai încântați au fost copiii, care au plecat acasă bucurosi, cu ouă încondeiate chiar de ei, dar cei mai câștigați au fost studenții de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism, care nu doar că au participat activ la ateliere, dar au ascultat cu vădit interes conferința publică susținută de dr. Ion Tița-Nicolescu, cercetător științific la Muzeul Golești.
Alexia Duțu, președinta Asociației Studenților de la Mincu: „A fost deosebit de interesant ce am aflat despre simbolistica oului, despre obiceiurile de Paști și, nu în ultimul rând, despre rânduiala satului românesc de altă dată. Și eu, și colegii mei suntem norocoși că am avut privilegiul să îi cunoaștem pe acești oameni și să avem această experiență nu doar profesională, ci și de suflet.’
Alexandra Neagu: „Am văzut aici cum arată arhitectura pe suprafețe curbe și, ascultându-l pe dl Tița, am înțeles ce înseamnă Geometria lumii nevăzute, pe care oameni simpli, fără școli de design sau de științe exacte, reușesc să o deseneze pe un ou, de ce fac asta, și cât de mult înseamnă pentru ei”.
Alin Bratu: „Motivele care se regăsesc pe ouăle ”muncite” sunt construite pe baza unor rețele matematice riguroase, adaptate formei ovoidale. Fiecare linie și punct reprezintă un cod, iar pentru noi, ca viitori arhitecți, încondeiatul unui ou a fost un exercițiu fascinant de sintetizare și stilizare a elementelor de natură abstractă”.
Anca Georgescu: „La acest atelier nu se pictează, ci se învață tehnica tradițională cu ceară pierdută, care funcționează exact ca un plan de stratificare (layering) în design. Pentru mine, absolvent al Universității de Arhitectură și acum profesor și artist plastic, este fascinant să redescopăr lucruri pe care văzut și le-am trăit în copilărie, la bunicii mei”.
Elena Iagăr: „I-am invitat pe acești tineri să devină parteneri în organizarea expoziției-atelier „Geometria lumii nevăzute”, având convingerea că este un bun prilej pentru ei să vadă cum o simplă coajă de ou se poate transforma într-un obiect de micro-arhitectură plin de însemnătate. Și cred că este o ocazie ideală să-și exerseze precizia mâinii și să găsească inspirație pentru concepte grafice noi.”
În publicul numeros am remarcat prezența discretă a unor personalități precum Doina Banciu , președintele Academiei Oamenilor de Știință din România și E.S. Enkeleda Mërkuri, ambasador al Republicii Albania în România, care și-a exprimat intenția să viziteze Argeșul în perioada Sărbătorilor Pascale, deputata de Argeș Alina Gorghiu și, nu în ultimul rând,
Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român, care, în deschiderea evenimentului, s-a adresat în mod special studenților, pe care i-a felicitat pentru că dedică timp cunoașterii universului spiritual al satului românesc.
