Economia României a început anul 2026 cu frâna trasă. Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost de 1,1% față de trimestrul I al anului trecut, în timp ce, raportat la trimestrul IV din 2025, economia a stagnat.
Datele arată că PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 405,907 miliarde de lei pe serie brută, în prețuri curente. Pe seria ajustată sezonier, valoarea PIB a fost estimată la 499,738 miliarde de lei. Față de prima variantă provizorie, dinamica economiei nu s-a schimbat, ceea ce confirmă tabloul unei economii aflate în pierdere de viteză.
Cea mai importantă frână a venit din zona consumului. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a avut o contribuție negativă de 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB, volumul fiind cu 1,8% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte, românii au cumpărat mai puțin, iar acest lucru s-a văzut direct în ritmul economiei.
Scăderi importante au fost consemnate și în comerț, transporturi, hoteluri și restaurante, domenii care au tras PIB-ul în jos cu 0,7 puncte procentuale. Industria a avut, de asemenea, o contribuție negativă, de 0,2 puncte procentuale, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor a venit cu un minus de 0,3 puncte procentuale. Tranzacțiile imobiliare și serviciile profesionale au avut, la rândul lor, contribuții negative.
Nu toate motoarele economiei au fost însă pe minus. Construcțiile au continuat să susțină creșterea, cu o contribuție pozitivă de 0,4 puncte procentuale, iar volumul de activitate în acest sector a fost cu 7,9% mai mare. O contribuție pozitivă a venit și din zona activităților de spectacole, culturale și recreative, reparații de produse de uz casnic și alte servicii, unde volumul de activitate a crescut cu 11,5%.
În plan european, România se află într-un tablou economic complicat. Eurostat arată că, în primul trimestru din 2026, PIB-ul Uniunii Europene a scăzut cu 0,1% față de trimestrul anterior, iar zona euro a avut un recul de 0,2%. În cazul României, economia a stagnat față de trimestrul precedent, dar a rămas pe minus în comparație anuală.
Datele vin într-un moment în care presiunile asupra economiei rămân ridicate. Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, invocând incertitudini majore legate de inflație, consolidarea bugetară, conflictul din Orientul Mijlociu și costurile de finanțare. BNR arată că fondurile europene, în special cele din PNRR, sunt esențiale pentru a limita efectele negative ale ajustărilor bugetare asupra economiei.
Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027. Prognoza europeană indică o economie apăsată de consolidarea fiscală, de inflație și de scăderea venitului real disponibil, factori care afectează consumul intern.
Scăderea PIB din primul trimestru nu înseamnă automat o recesiune tehnică, pentru că economia nu a scăzut față de trimestrul anterior. Totuși, datele confirmă o problemă de fond: România intră în 2026 cu un consum slăbit, cu sectoare importante pe minus și cu o marjă tot mai mică pentru creștere rapidă fără investiții și fonduri europene.
