Curtea de Apel din Paris a menținut verdictul de vinovăție în dosarul fondurilor europene, dar a redus interdicția care îi putea bloca definitiv candidatura. Decizia mută presiunea de pe judecători pe lidera dreptei radicale franceze: va accepta sau nu să facă o campanie prezidențială sub monitorizare electronică?
Marine Le Pen rămâne în jocul pentru alegerile prezidențiale din Franța, dar intră în cea mai dificilă etapă a carierei sale politice. Curtea de Apel din Paris a menținut condamnarea liderului Rassemblement National în dosarul privind folosirea fondurilor Parlamentului European, însă a redus interdicția de a candida suficient cât să îi lase, cel puțin juridic, drumul deschis spre scrutinul din 2027.
Instanța a decis ca Marine Le Pen să primească trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare. Anul rămas ar urma să fie executat la domiciliu, sub supraveghere electronică. Cu alte cuvinte, lidera formațiunii de dreapta radicală ar putea candida la președinția Franței, dar ar putea fi nevoită să facă acest lucru purtând brățară electronică.
Decizia este una cu efect politic major. În primă instanță, Le Pen fusese condamnată la patru ani de închisoare, o amendă de 100.000 de euro și cinci ani de interdicție electorală, măsură care îi bloca practic candidatura la prezidențialele din 2027. Curtea de Apel a redus interdicția la 45 de luni, dintre care 30 cu suspendare. Cum interdicția se aplică din martie 2025, perioada efectivă de 15 luni este, practic, consumată înaintea alegerilor.
Dosarul vizează o schemă prin care bani destinați asistenților europarlamentari ar fi fost folosiți, în realitate, pentru plata unor angajați ai partidului. Ancheta a acoperit perioada 2004–2016 și a vizat mai multe persoane din jurul fostului Front Național, actualul Rassemblement National. Marine Le Pen a respins constant acuzațiile și a susținut că nu a comis nicio ilegalitate.
Dincolo de verdictul juridic, miza reală este acum una de imagine și strategie. Le Pen a transmis anterior că o campanie prezidențială sub monitorizare electronică ar fi greu, dacă nu imposibil, de dus. O candidatură cu brățară electronică ar transforma fiecare deplasare, fiecare miting și fiecare apariție publică într-o discuție despre condamnare, nu despre programul politic.
În interiorul partidului, verdictul readuce în prim-plan scenariul Jordan Bardella. Tânărul președinte al Rassemblement National, în vârstă de 30 de ani, este văzut de mult timp drept succesorul natural al lui Marine Le Pen, deși până acum a insistat că rolul său este să îi fie sprijin, nu înlocuitor. Dacă Le Pen decide să nu candideze, Bardella ar putea deveni rapid figura centrală a extremei drepte franceze în cursa pentru Élysée.
Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru 18 aprilie 2027, cu un posibil tur al doilea pe 2 mai. Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un nou mandat consecutiv, ceea ce face ca scrutinul să fie unul deschis și extrem de important pentru direcția politică a Franței și a Uniunii Europene.
Verdictul de la Paris nu o scoate pe Marine Le Pen din cursă, dar îi schimbă complet condițiile de joc. Pentru prima dată, lidera care a ajuns de două ori în turul al doilea al prezidențialelor ar putea fi obligată să aleagă între ambiția de a ajunge la Élysée și povara unei condamnări care riscă să îi urmărească fiecare pas de campanie.
