Curtea de Apel București a dispus marți achitarea fostului deputat PSD de Argeș Cătălin Rădulescu, cunoscut în spațiul public drept „Mitralieră”, într-un dosar în care DNA îl acuza că a obținut titlul de „Luptător cu rol determinant” în Revoluția din 1989 fără a îndeplini condițiile legale. Instanța a decis achitarea pentru fals în declarații și complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, motivând că „fapta nu există”. Hotărârea nu este definitivă.
În același dosar a fost achitată și Cristina Valentina Cechi, membră în Comisia pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant.
Un an și trei luni de „așteptare”: 19 amânări la pronunțare și proces reluat de la zero
Cazul a devenit emblematic nu doar prin miza lui, ci și prin ritmul din instanță: pronunțarea a fost amânată de 19 ori, într-un interval de un an și trei luni (septembrie 2024 – decembrie 2025). În plus, după schimbarea judecătorului în octombrie 2023, noul complet a reluat judecata de la zero, inclusiv prin reaudierea martorilor.
Ce spunea DNA: titlul, pe baza unor declarații contestate de documente
Potrivit DNA, în 2016, membri ai comisiei din cadrul SSPR ar fi acordat titlul lui Cătălin Rădulescu cu încălcarea Legii 341/2004, deși acesta nu ar fi îndeplinit condiția privind desfășurarea de activități revoluționare într-o localitate cu victime înainte de 22 decembrie 1989, ora 12:10. Procurorii au arătat că titlul ar fi fost susținut de declarații considerate neconforme cu realitatea privind activitatea sa în Timișoara și București.
În momentul trimiterii în judecată, anchetatorii indicau că, în baza titlului, Rădulescu ar fi obținut o indemnizație de gratitudine de 2.020 lei/lună (în total 165.640 lei) pentru perioada 1 ianuarie 2015 – octombrie 2021, iar Casa Județeană de Pensii Argeș s-a constituit parte civilă, fiind dispuse și măsuri asigurătorii.
Comentariu: PSD plătește din nou nota de imagine
Achitarea (chiar și nedefinitivă) nu șterge întrebarea de fond: cum ajung în prim-planul politic, sub sigla PSD, personaje cu controverse repetate și cu un „brand” public construit pe scandal, nu pe rezultate? Pentru Argeș, cazul Rădulescu e încă o amintire că partidele – în special cele mari, ca PSD – au obligația minimă de a-și filtra candidații, nu de a-i împinge în față până când instituțiile statului (DNA, instanțe, comisii) ajung să tranșeze ceea ce ar fi trebuit să fie, întâi, o problemă de decență și responsabilitate politică.
