România are, în premieră, o estimare științifică oficială a populației de urs brun, bazată pe analize genetice realizate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național. Potrivit Ministerului Mediului, rezultatul indică un scenariu conservator de între 10.657 și 12.787 de indivizi, iar datele vor sta la baza unui management diferențiat, cu accent pe prevenirea conflictelor om–urs și pe conservare.
Ce arată studiul genetic
Conform comunicatului oficial, estimarea a fost realizată în cadrul proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, prezentat la Brașov. Ministerul precizează că demersul oferă, pentru prima dată, o bază științifică pentru monitorizarea genetică și pentru decizii de management adaptate realităților din teren.
În plus, studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, important pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că datele nu trebuie folosite ca pretext pentru măsuri radicale, ci pentru soluții echilibrate: „Acest studiu nu este un exercițiu academic (…) Este, în primul rând, un instrument de management responsabil.”
Harta României, împărțită în 4 zone de management
Pe baza rezultatelor, a fost realizată zonarea națională a managementului populației de urs brun, cu măsuri diferențiate în funcție de risc și de obiectivele de conservare. Cele patru categorii sunt:
-zone cheie pentru conservare
-zone de management al conflictelor (zone de risc)
-zone de management durabil
-zone marginale
Clasificarea are la bază o analiză care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zone agricole și turistice, apeluri la 112 și istoricul pagubelor produse de urși, arată Ministerul.
Măsuri concrete: peste 1.100 de sisteme electrice de protecție
Programul include și măsuri de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Ministerul arată că monitorizarea independentă indică o reducere semnificativă a riscului de atac atunci când aceste sisteme sunt întreținute corespunzător și că se are în vedere extinderea accesului la finanțare în zonele cu risc.
Context relevant pentru Argeș
În discuțiile publice despre zonele de risc, Ministerul a indicat și necesitatea unor intervenții mai rapide în punctele cu incidente repetate, fiind menționate inclusiv zone turistice intens circulate, precum Transfăgărășanul.
Finanțare și parteneri
Proiectul are o valoare totală de 57,3 milioane lei și este finanțat din fonduri europene (FEDR – prin POIM 2014–2020 și Fondul de Coeziune – prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027). Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, în parteneriat cu RPLP Kronstadt R.A. Brașov, Romsilva și INCDS „Marin Drăcea”.
Ce urmează
Ministerul Mediului transmite că prezentarea rezultatelor marchează începutul unei perioade de consultare și dialog, iar instrumentele de management urmează să fie transpuse în politici și acte normative după dezbateri cu instituții, comunități locale, organizații de mediu și specialiști.
