România nu a luat încă o decizie privind propunerea Franței de a participa la un sistem de descurajare nucleară extinsă, a declarat ministra de Externe, Oana Țoiu. Potrivit acesteia, inițiativa președintelui Emmanuel Macron este abia la început, iar Bucureștiul nu are, în acest moment, o poziție finală.
În declarațiile sale, șefa diplomației române a punctat că baza securității României rămâne Articolul 5 din Tratatul NATO, adică principiul apărării colective. În paralel, orice pas legat de astfel de aranjamente ține de decizia instituțiilor de securitate de la vârful statului.
Oana Țoiu a explicat că România se numără printre țările invitate la discuții, însă „detaliile” planului sunt încă în lucru. În plus, un eventual răspuns oficial ar urma să fie stabilit în CSAT, forul prezidat de președinte, care gestionează dosarele majore de securitate națională.
Ce propune, de fapt, Macron
Pe 3 martie 2026, Emmanuel Macron a anunțat o schimbare de doctrină: majorarea stocului de focoase și o strategie de „descurajare avansată” pentru Europa, pe care Franța o descrie ca suplimentară NATO, nu ca înlocuitor. În plan intră exerciții comune și posibilitatea unor „dislocări circumstanțiale” ale unor capabilități legate de descurajare în rândul aliaților europeni.
Macron a spus că opt state europene sunt interesate de acest program (Regatul Unit, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca). În același timp, controlul deciziei nucleare rămâne exclusiv la Paris.
Reacții și miza regională
Inițiativa a stârnit reacții dure la Moscova: Rusia a catalogat planul ca fiind destabilizator și a sugerat că schimbarea ar afecta echilibrul strategic.
Pentru România, discuția se poartă într-un context sensibil: pe de o parte, nevoia de descurajare într-o regiune de frontieră; pe de altă parte, linia roșie politică și strategică potrivit căreia NATO și Articolul 5 rămân pilonul principal, iar orice pas nou trebuie validat instituțional, prin CSAT.
