Greva generală din sistemul public de sănătate continuă și miercuri, 29 iulie, după ce discuțiile dintre reprezentanții angajaților și autorități s-au încheiat fără garanții concrete. Sindicaliștii reclamă lipsa personalului, riscul diminuării unor venituri și absența unei surse clare de finanțare a salariilor. De cealaltă parte, Guvernul susține că protestul a pornit de la informații false și promite că niciun angajat nu va pierde bani.
Viorel Hușanu, liderul SANITAS București, a declarat că în jurul noii legi a salarizării nu au existat negocieri reale cu sindicatele. Potrivit acestuia, singurele întâlniri organizate au fost folosite pentru prezentarea unor proiecte și pentru transmiterea revendicărilor angajaților.
„Negocieri nu au fost niciodată”, a afirmat liderul sindical, explicând că nici proiectul anterior nu îi mulțumea pe reprezentanții personalului medical, deși conținea prevederi considerate ceva mai favorabile.
Venituri mai mici cu până la 6.000 de lei, în scenariul SANITAS
Principalul punct de conflict îl reprezintă sporurile acordate personalului care lucrează în condiții deosebit de periculoase, în secții precum ATI, UPU, Oncologie sau Chirurgie.
Sindicaliștii susțin că proiectul nu garantează un prag minim pentru aceste sporuri. Într-un scenariu în care un spor ar scădea de la 85% la 20%, veniturile unui asistent medical s-ar putea reduce cu aproximativ 1.000 de lei. În cazul unui medic ATI sau al unui chirurg, pierderea ar putea ajunge, în funcție de gradație, până la 6.000 de lei.
Reprezentanții SANITAS admit că este vorba despre un calcul ipotetic, deoarece valoarea finală a sporurilor nu a fost încă stabilită. Ei avertizează însă că tocmai lipsa unei garanții clare îi împiedică să le promită angajaților că nu vor pierde bani.
O altă nemulțumire privește finanțarea salariilor. Sindicaliștii susțin că spitalele ar putea fi obligate să plătească, din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate, atât salariile, cât și medicamentele, utilitățile și materialele sanitare. În opinia acestora, spitalele cu venituri insuficiente ar putea ajunge în situația de a nu putea acoperi toate cheltuielile.
Guvernul respinge acuzațiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că greva s-a bazat pe „minciună și dezinformare” și a dat asigurări că aplicarea noii legi nu va conduce la diminuarea salariilor din sectorul public.
Executivul susține că vor exista măsuri tranzitorii și sume compensatorii pentru protejarea veniturilor. Sindicaliștii răspund însă că aceste mecanisme ar putea însemna, în realitate, înghețarea veniturilor pentru mai mulți ani, într-o perioadă marcată de inflație și scumpiri.
Ministerul Sănătății a propus, printre altele, majorarea tarifului pentru gărzile efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală, introducerea unui program-pilot de salarizare în funcție de performanță și revizuirea criteriilor de acordare a sporurilor.
Aproape 6.900 de posturi deblocate. Sindicatele reclamă un deficit de 50.000
În încercarea de a reduce presiunea din spitale, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850,75 posturi:
-2.593 pentru asistenți medicali;
-2.567 pentru infirmieri, brancardieri și alt personal auxiliar;
-1.433,75 pentru medici;
-257 pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni.
Dintre acestea, 6.452 de posturi sunt destinate spitalelor, iar 398,75 serviciilor județene de ambulanță. Numărul aprobat este cu aproape 955 mai mic decât cele 7.805,5 posturi solicitate inițial de Ministerul Sănătății.
SANITAS consideră însă că măsura este insuficientă. Potrivit estimărilor prezentate de Viorel Hușanu, pentru respectarea normativului minim de personal ar fi necesari aproximativ 50.000 de angajați suplimentari, în timp ce spitalele ar fi solicitat deblocarea a 26.000–30.000 de posturi.
Greva continuă, dar urgențele trebuie asigurate
Federația SANITAS notificase 523 de unități sanitare înaintea declanșării grevei, iar acțiunea de protest s-a desfășurat în aproximativ 400 de spitale. În unele unități, deficitul de personal este atât de mare încât angajații nu au putut opri activitatea.
Pe durata grevei trebuie asigurate toate urgențele și cel puțin o treime din activitatea normală. Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică să monitorizeze spitalele și să raporteze imediat orice situație care ar putea pune în pericol continuitatea îngrijirilor.
Sindicaliștii susțin că protestul va continua atât timp cât membrii federației vor decide acest lucru. Oprirea grevei depinde acum de apariția unor garanții clare privind veniturile, sporurile și finanțarea salariilor.
