Nivelul Dunării continuă să scadă alarmant în zona Cernavodă, punând presiune asupra funcționării centralei nucleare. Luni, 10 august, cota fluviului a ajuns la –227 de centimetri, iar prognozele indică o coborâre până la aproximativ –236 de centimetri în perioada 16–17 august.
Debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, se menține la numai 1.400 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă.
Pentru următoarele zile, hidrologii estimează următoarea evoluție la Cernavodă:
-10 august: –227 cm;
-11 august: –229 cm;
-12 august: –231 cm;
-13 august: –233 cm;
-14 august: –234 cm;
-15 august: –235 cm;
-16–17 august: –236 cm.
Estimările au însă un caracter orientativ. Intervențiile desfășurate în zona în care Dunărea se întâlnește cu brațul Bala pot încetini scăderea nivelului apei.
Unitatea 2 funcționează, dar riscul opririi nu a dispărut
Autoritățile au scufundat controlat patru barje și au dragat mai multe praguri pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă spre Cernavodă. După intervenție, nivelul fluviului a crescut cu patru centimetri, deși prognoza indica o scădere similară. Astfel, câștigul față de scenariul estimat a fost de opt centimetri.
Măsurile ar fi asigurat cel puțin nouă zile suplimentare de funcționare pentru Unitatea 2. Reactorul produce aproximativ 700 MW și acoperă în jur de 10% din consumul de electricitate al României.
Unitatea 1 se află deja în stare de oprire sigură. Dacă nivelul Dunării va continua să scadă și va impune oprirea Unității 2, România va fi nevoită să compenseze producția pierdută prin importuri mai mari de energie. Acest scenariu ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor și, implicit, asupra facturilor din perioada următoare.
Nuclearelectrica monitorizează permanent nivelul fluviului, parametrii de funcționare și marjele de securitate ale centralei. O eventuală oprire ar fi realizată controlat, dacă limitele de exploatare ar impune această măsură.
