Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat miercuri concluziile participării la Summitul NATO de la Ankara, unde liderii Alianței au reconfirmat angajamentul pentru apărarea colectivă și sprijinul pentru Ucraina. Pentru România, principalele mize au fost clare: menținerea și extinderea prezenței militare americane, consolidarea Flancului Estic, protejarea Mării Negre și sprijinirea Republicii Moldova.
Șeful statului a declarat că România urmărește nu doar păstrarea trupelor americane pe teritoriul țării, ci și extinderea prezenței militare și economice a Statelor Unite. Nicușor Dan a precizat că a discutat la Ankara cu o delegație de senatori americani despre viitorul NATO și despre relația bilaterală, subliniind că investițiile americane în România pot aduce „un plus de securitate”.
Un alt punct important pentru București a fost Marea Neagră. România, Bulgaria și Turcia au extins cooperarea în cadrul grupului MCM Black Sea, inițial creat pentru combaterea minelor marine, astfel încât misiunile să includă și protecția infrastructurii critice submarine. În mod direct, este vizată inclusiv securizarea proiectelor energetice precum Neptun Deep și a conexiunilor strategice cu țărmul.
Nicușor Dan a spus că Marea Neagră trebuie privită nu doar militar, ci și energetic. Președintele a amintit că România și Turcia urmează să producă gaze în această regiune, iar zona reprezintă și o poartă de intrare în Europa pentru energia din spațiul caspic.
Republica Moldova a fost, de asemenea, una dintre temele ridicate de România la summit. Președintele a cerut partenerilor aliați să contribuie în continuare la consolidarea capacităților de apărare ale Chișinăului, subliniind că Moldova este un stat neutru, dar care împărtășește valorile occidentale.
La nivelul Alianței, declarația finală de la Ankara reafirmă angajamentul pentru Articolul 5 al Tratatului NATO, principiul potrivit căruia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor. Documentul menționează și sprijinul pentru Ucraina, inclusiv un angajament de 70 de miliarde de euro în echipamente militare, asistență și instruire pentru anul 2026.
Pentru România, un alt element important este accelerarea achizițiilor militare. Nicușor Dan a spus că discuțiile de la Ankara au vizat transformarea mai rapidă a banilor alocați apărării în echipamente concrete, nu în proceduri care se întind pe ani de zile. România alocă în acest an aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, la care se adaugă încă 1,2% pentru cheltuieli conexe, iar 40% din bugetul de apărare merge către înzestrare.
Președintele a menționat și interesul României pentru inițiativele NATO în domeniul dronelor, dar și pentru noua Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență, proiect coordonat de Canada. România este printre statele fondatoare și va găzdui unul dintre birourile regionale ale acestei instituții.
În privința situației politice interne, Nicușor Dan a afirmat că partenerii din NATO au privit instabilitatea de la București mai degrabă cu „curiozitate”, nu cu îngrijorare. Potrivit acestuia, mesajul transmis aliaților a fost că România își menține direcția pro-occidentală și își respectă angajamentele internaționale.
Summitul de la Ankara a venit într-un context tensionat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și nevoia statelor europene de a-și întări industria militară. Pentru România, mesajul central a fost că securitatea Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și parteneriatul cu Statele Unite rămân priorități strategice.
