Bulgaria votează duminică, 19 aprilie 2026, în cadrul unor noi alegeri parlamentare anticipate, într-un scrutin care depășește granițele politicii interne. Pentru Uniunea Europeană, miza nu este doar cine termină pe primul loc, ci dacă Sofia va reuși să iasă din blocajul politic prelungit sau va intra într-o nouă perioadă de instabilitate, cu efecte asupra poziției europene față de Ucraina, sancțiunilor împotriva Rusiei, producției de apărare și reformelor privind statul de drept.
Scrutinul de duminică vine după ani întregi de criză politică. Este al optulea scrutin în cinci ani, după ce guverne succesive au căzut pe fondul protestelor, al tensiunilor parlamentare și al neîncrederii publice. Actualele alegeri au fost convocate după prăbușirea guvernului conservator în decembrie 2025, în urma unor ample manifestații anti-corupție.
Favoritul cursei este fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat din funcția prezidențială în ianuarie pentru a intra direct în lupta pentru putere. Noua sa alianță, Progressive Bulgaria, este creditată de sondaje cu peste 30% din voturi, cu un avans important față de principalul rival, partidul GERB al fostului premier Boiko Borisov. Radev și-a construit campania pe un mesaj anti-corupție și pe promisiunea că va „demonta modelul oligarhic” care a dominat politica bulgară în ultimii ani.
Totuși, chiar dacă va câștiga alegerile, Radev nu pare în acest moment capabil să guverneze singur. Cheia scrutinului nu este doar cine iese pe primul loc, ci dacă poate fi formată o majoritate stabilă. Radev a exclus deja alianțe cu GERB și cu partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, iar o eventuală colaborare cu blocul pro-european „We Continue the Change – Democratic Bulgaria” este complicată de diferențele serioase de viziune în materie de politică externă.
Aici apare și îngrijorarea Bruxelles-ului. Deși Bulgaria rămâne stat membru UE și NATO, iar analiștii nu văd o ieșire din această linie strategică, Radev este perceput ca o voce eurosceptică și mai deschisă către dialog cu Moscova decât actualul curent dominant din UE. El a condamnat invazia rusă din Ucraina, dar s-a opus ajutorului militar pentru Kiev și a criticat unele decizii aliniate cu politica europeană. În acest context, un rezultat puternic al taberei sale ar putea complica și mai mult consensul european pe dosarele sensibile de securitate.
Importanța acestor alegeri este și mai mare pentru că Bulgaria a făcut recent pași majori în integrarea europeană: a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2026, iar din 1 ianuarie 2025 a devenit membră deplină a spațiului Schengen. Cu alte cuvinte, instabilitatea de la Sofia nu mai privește doar Balcanii, ci afectează direct o țară aflată acum mai adânc integrată în mecanismele-cheie ale Uniunii Europene.
Pe lângă miza geopolitică, scrutinul este urmărit atent și din cauza suspiciunilor privind frauda electorală și cumpărarea de voturi. Reuters notează că autoritățile bulgare au raportat deja peste 1.000 de încălcări și mai mult de 180 de persoane reținute înainte de vot, într-o campanie de amploare prezentată de guvernul interimar drept o încercare de a organiza „cele mai curate alegeri din ultimii ani”. Chiar și așa, experții avertizează că rețelele locale de influență și clientelism rămân puternice.
Alegerile sunt monitorizate și de OSCE/ODIHR, care a desfășurat o misiune de observare pentru scrutinul din 19 aprilie. În același timp, unele estimări indică o posibilă creștere a prezenței la vot, după mai multe runde electorale marcate de absenteism și oboseală civică.
Bulgaria intră în ziua votului cu trei întrebări majore: dacă Rumen Radev își confirmă statutul de favorit, dacă poate fi formată o coaliție funcțională și dacă țara va ieși, în sfârșit, din cercul vicios al alegerilor anticipate. Pentru UE, acest scrutin este urmărit cu atenție fiindcă rezultatul de la Sofia poate influența nu doar stabilitatea internă a Bulgariei, ci și echilibrul politic de pe flancul estic european.
