La Cetatea Poenari, una dintre cele mai importante atracții turistice din Argeș, apar deja probleme grave la lucrările de restaurare, deși obiectivul a fost redeschis abia pe 14 aprilie 2025, după un proiect de peste 25,7 milioane de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro. Vorbim despre un monument aflat în proprietatea Județului Argeș și în administrarea Muzeului Județean Argeș, instituție finanțată de Consiliul Județean Argeș. Iar pe site-ul oficial al instituției, Ion Mînzînă este prezentat explicit drept președinte al Consiliului Județean Argeș din partea PSD.
Semnalul de alarmă vine după ce, miercuri, au fost făcute publice imagini și constatări privind starea lucrărilor de la cetate. Stratul nou de ciment turnat pe treptele de acces se desprinde sau este deja crăpat în mai multe zone, vopseaua nouă de pe elementele metalice a dispărut pe alocuri și a reapărut stratul vechi, cărămizile noi se dezintegrează, din ziduri iese un praf alb vizibil, iar vopseaua aplicată pe centura de beton se exfoliază. În plus, au fost reclamate și resturi de șantier rămase în zonă.
Cu atât mai grav este contrastul dintre realitate și propaganda oficială. Pe 4 aprilie 2025, CJ Argeș anunța triumfal finalizarea proiectului și prezenta lista lucrărilor executate: reabilitare structurală și arhitecturală, stoparea umidității, protecția zidurilor, refacerea pavimentelor și pardoselilor, reabilitarea traseelor de vizitare, a căii de acces pietonală, plus alte intervenții de infrastructură și dotare. Tot oficial, CJ Argeș spunea că proiectul trebuia să ducă la creșterea atractivității turistice și la punerea în valoare a monumentului.
Numai că, la nici un an de la redeschidere, ceea ce se vede în teren ridică o întrebare simplă și devastatoare: unde s-au dus banii și cine răspunde pentru calitatea lucrărilor? Când bagi peste 25 de milioane de lei într-un simbol al Argeșului, iar rezultatul începe să se cojească înainte să apuce să îmbătrânească, nu mai vorbim despre „mici imperfecțiuni”, ci despre un eșec administrativ în toată regula.
Mai ales că nu vorbim despre un obiectiv obscur, uitat de lume. Chiar CJ Argeș a transmis public că Cetatea Poenari atrage peste 100.000 de turiști anual, fiind cel mai cunoscut obiectiv turistic al județului. Cu alte cuvinte, exact vitrina turistică a Argeșului ajunge să arate, la scurt timp după „marea restaurare”, ca o lucrare făcută pe fugă, bifată pentru poze, conferințe și capital politic.
Administrația PSD de la CJ Argeș nu mai poate ieși doar cu panglici tăiate, comunicate festive și laude despre proiecte „grele”. Acum trebuie să iasă cu explicații. Cine a verificat recepția lucrărilor? Cine semnează pentru calitatea execuției? Ce măsuri se iau urgent pentru remediere? Și, mai ales, cine plătește pentru rușinea ca un monument restaurat pe milioane de euro să înceapă să se desfacă sub ochii turiștilor? Faptele reclamate public până acum cer răspunsuri administrative clare și o verificare serioasă a modului în care a fost executat proiectul.
Pentru argeșeni, problema nu este doar estetică. Este una de respect față de patrimoniu, față de bani publici și față de oamenii care plătesc bilet ca să viziteze o cetate istorică, nu un decor care începe să se dezmembreze după inaugurare. Iar pentru CJ Argeș și PSD, cazul Poenari riscă să devină imaginea perfectă a unei administrații care se laudă repede și răspunde greu.
