Curtea Constituțională a amânat duminică, 28 decembrie, pronunțarea în dosarul privind reforma pensiilor magistraților, urmând să revină cu o decizie luni, 29 decembrie. Este încă un episod dintr-un șir de termene împinse, pe un subiect care ține România în tensiune – inclusiv prin miza financiară și politică a “pensiilor speciale”.
Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe astăzi, 28 decembrie, asupra contestației depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea de reformă a pensiilor magistraților, însă judecătorii CCR au decis amânarea pentru luni, 29 decembrie. Potrivit Biziday, ședința a durat aproximativ o oră și jumătate și a inclus cel puțin două pauze înainte de stabilirea noului termen.
Reforma aflată în discuție schimbă radical regulile de pensionare din sistemul judiciar: vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce ar elimina, practic, pensionările foarte timpurii (sub 58 de ani). Totodată, vechimea minimă ar crește la 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de regula actuală (egală cu venitul net din ultima lună de activitate).
Contextul este tensionat: în octombrie, CCR a respins un proiect similar pe motive de procedură (în principal, lipsa avizului obligatoriu al CSM). Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea pe un nou proiect, adoptat pe 2 decembrie, după obținerea avizului CSM (negativ). Pe 5 decembrie, Înalta Curte a sesizat CCR, iar pe 10 decembrie Curtea a amânat prima dată pronunțarea, stabilind termenul din 28 decembrie, acum mutat pe 29 decembrie.
Decizia de luni va fi esențială: fie confirmă constituționalitatea reformei, fie o întoarce din drum, din nou, pe considerente de formă sau de fond.
