Uniunea Europeană și-a consolidat capacitățile militare după invadarea Ucrainei de către Rusia, însă ar putea să nu fie pregătită să răspundă autonom unui conflict de amploare până în 2030. Avertismentul apare într-o analiză a Curții Europene de Conturi, care indică dependența de Statele Unite, sistemele naționale fragmentate și blocajele industriei de apărare drept principalele vulnerabilități.
Statele membre și-au majorat cheltuielile pentru apărare cu 79% în perioada 2020–2025. Cu toate acestea, auditorii europeni avertizează că lipsa coordonării dintre guverne poate duce la investiții dublate, risipirea fondurilor și menținerea unor goluri importante în capacitățile militare.
Un exemplu al problemelor de producție îl reprezintă angajamentul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie. Obiectivul a fost atins în noiembrie 2024, cu opt luni mai târziu decât termenul stabilit.
Dependența de furnizorii externi rămâne ridicată. Între februarie 2022 și iunie 2023, aproximativ 78% dintre achizițiile militare ale statelor UE au provenit din afara blocului comunitar, iar Statele Unite au reprezentat singure 63% din total.
Reprezentanții Curții Europene de Conturi consideră că achizițiile rapide din SUA au fost justificate de urgența creată de războiul din Ucraina. Totuși, Uniunea trebuie să dezvolte pe termen lung propriile capacități de producție, pentru a dobândi autonomie strategică și pentru a putea susține independent un conflict de intensitate ridicată.
Pentru atingerea obiectivului din 2030, Europa trebuie să accelereze producția de muniție, să coordoneze mai bine investițiile statelor membre și să reducă dependența de echipamentele militare americane.
