Noua Lege a salarizării riscă să transforme sistemul bugetar într-un joc cu sumă zero: pentru ca profesorii și angajații din Sănătate să primească venituri mai mari, Guvernul ar putea reduce sumele alocate altor categorii de salariați de la stat. Scenariul este analizat după ce negocierile politice de la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără un acord final.
Problema principală este impactul bugetar al reformei. Varianta negociată în ultimele săptămâni ar necesita aproximativ 12 miliarde de lei în plus pe an, în timp ce România ar putea acoperi fără măsuri suplimentare doar circa opt miliarde de lei.
Comisia Europeană a solicitat autorităților române să explice de unde vor proveni cele aproximativ patru miliarde de lei care depășesc această limită. O creștere de peste 12 miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor a fost descurajată, în condițiile în care România trebuie să își reducă deficitul și să evite deteriorarea ratingului de țară.
Bani mutați între diferite categorii de bugetari
Majorarea taxelor și concedierile din sectorul public au fost excluse, cel puțin la nivelul discuțiilor purtate până acum. În aceste condiții, una dintre variantele rămase pe masă este redistribuirea banilor în interiorul actualei anvelope salariale.
Concret, anumite categorii de bugetari ar putea primi coeficienți mai mici, sporuri reduse sau venituri înghețate, iar economiile realizate astfel ar urma să fie direcționate către Educație și Sănătate.
Deocamdată, nu există o listă oficială a categoriilor care ar putea pierde bani și nici o decizie privind nivelul eventualelor reduceri. Este doar un scenariu de lucru, care trebuie negociat politic și cu reprezentanții salariaților.
În forma discutată anterior, peste 75% dintre angajații din Sănătate ar fi urmat să beneficieze de creșteri. Pentru profesori fusese pregătită, de asemenea, o nouă grilă, după ce sindicatele au respins variantele inițiale.
Valoarea de referință ar scădea la 4.000 de lei
Cel mai recent proiect pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei, mai mică decât nivelul de 4.100 de lei prevăzut în varianta din luna iulie. Salariul de bază al fiecărui angajat ar urma să fie calculat prin înmulțirea acestei valori cu coeficientul corespunzător funcției ocupate.
Pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar sunt prevăzute majorări ale unor coeficienți. Plata cu ora ar urma să fie calculată prin raportarea salariului de bază la 120 de ore, iar sporul de dirigenție ar putea reprezenta între 10% și 20% din valoarea de referință, în funcție de numărul elevilor din clasă.
În Sănătate sunt analizate majorarea plății pentru activitatea desfășurată în weekend și de sărbători legale, precum și creșterea tarifului pentru gărzile de urgență. Totodată, sporul de tură de 15% ar urma să fie acordat numai după îndeplinirea unor condiții privind numărul schimburilor efectuate.
Decizia finală, așteptată săptămâna viitoare
PSD, PNL, USR și UDMR au convenit că proiectul nu va fi depus separat în Parlament de niciun partid dacă nu se ajunge la un acord comun. Discuțiile tehnice vor continua în următoarele zile, iar liderii formațiunilor urmează să se întâlnească din nou cu președintele Nicușor Dan la începutul săptămânii viitoare.
Timpul este însă extrem de scurt. Noua Lege a salarizării reprezintă un jalon din PNRR, trebuie adoptată până la 31 august și ar urma să intre în vigoare de la începutul anului 2027. De îndeplinirea reformei depinde accesarea a aproximativ 770 de milioane de euro.
În prezent, cheltuielile statului cu salariile celor peste un milion de angajați din sectorul public se apropie de 170 de miliarde de lei pe an. Dacă toate solicitările formulate de sindicate ar fi acceptate, necesarul suplimentar ar putea ajunge, potrivit unor estimări prezentate în spațiul public, la aproximativ 25 de miliarde de lei.
