Parlamentul European ridică miza pentru următorul buget al Uniunii Europene și propune un pachet financiar mai mare pentru perioada 2028–2034. Vorbim despre aproximativ 1,78 trilioane de euro, la prețuri constante din 2025, bani care ar urma să susțină agricultura, coeziunea, apărarea, competitivitatea, digitalizarea și tranziția verde.
Decizia nu este finală, ci reprezintă poziția de negociere a Parlamentului European. Raportul a trecut cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri, iar negocierile se anunță dure, pentru că statele membre vor trebui să ajungă la un acord în Consiliu. Bugetul pe termen lung al UE are nevoie de unanimitatea statelor membre și de acordul Parlamentului European.
Marea noutate este că eurodeputații cer și noi surse de venit pentru Uniunea Europeană. Printre variantele puse pe masă se află o taxă pe serviciile digitale, o taxă legată de câștigurile din criptoactive și o taxare a jocurilor de noroc online. Parlamentul susține că aceste venituri sunt necesare pentru ca UE să poată rambursa datoriile legate de NextGenerationEU, fără să taie din programele importante pentru cetățeni și regiuni.
Practic, Parlamentul European spune că Uniunea nu poate cere mai multă apărare, mai multă competitivitate, mai multă inovare și mai mult sprijin pentru Ucraina, dar cu un buget insuficient. De aceea, eurodeputații vor ca rambursarea datoriei făcute după pandemie să nu fie suportată prin reducerea banilor pentru agricultură, coeziune sau programe precum Erasmus+, Horizon Europe, protecția civilă și investițiile în infrastructură.
Pentru România, miza este importantă. Parlamentul European insistă ca banii pentru politica de coeziune și agricultură să fie protejați, adică exact zonele din care România a beneficiat masiv în ultimii ani. În același timp, accesarea fondurilor europene ar urma să fie tot mai strâns legată de reforme, stat de drept și de modul în care guvernele își respectă angajamentele.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, co-raportor al dosarului, a spus că mandatul obținut în Parlamentul European este „o victorie” și a avertizat că principalul obstacol va fi opoziția unor lideri europeni care vor încerca să contribuie cât mai puțin la bugetul UE, dar să obțină cât mai mult pentru propriile state.
Urmează însă partea grea: negocierile cu guvernele statelor membre. Reuters notează că propunerea Parlamentului poate deschide un conflict cu statele care nu vor să plătească mai mult la bugetul european. În plus, o taxă digitală la nivelul UE ar putea provoca opoziție inclusiv din partea Statelor Unite, unde se află marile companii de tehnologie vizate indirect de o asemenea măsură.
