George avea doar 12 ani. Un copil care, în loc să aibă parte de siguranță, grijă și liniște, a ajuns să moară într-un apartament al statului, după o viață marcată de suferință, abuz și rupturi imposibil de dus pentru un minor. Luni, băiatul a căzut de la etajul 4 al unui bloc din zona Nord a municipiului Pitești, acolo unde funcționează un apartament de tip familial aflat în structura DGASPC Argeș. Echipajele de intervenție au încercat să îl resusciteze, însă copilul nu a mai putut fi salvat.
În spatele acestei tragedii este povestea unui copil pe care sistemul trebuia să îl protejeze. George era instituționalizat de câteva luni și locuia într-un apartament administrat de DGASPC. În luna ianuarie, el și frații săi au fost luați din familie în regim de urgență, după ce autoritățile au intervenit într-un context familial extrem de grav. Tatăl copilului și unul dintre frați se află în detenție, iar minorii au fost scoși din familie după acuzații de o gravitate șocantă privind abuzuri intrafamiliale. Potrivit informațiilor mama ar fi avut relații sexuale cu unul dintre fii.
Mai grav este că existaseră semnale de alarmă. Băiatul ar fi amenințat anterior că își va pune capăt zilelor, iar pe 10 martie fusese deja dat dispărut după ce a plecat voluntar din Centrul de Tip Familial „Casa Noastră” din Pitești, fără acordul educatorului desemnat cu supravegherea copiilor. IPJ Argeș a transmis atunci că minorul a fost găsit în aceeași zi de polițiștii din Costești și urma să fie reintrodus în centru. Băiatul a fost adus în apartamentul de tip familial pe 9 martie și fugise chiar a doua zi, fiind găsit într-un maxi-taxi care mergea spre comuna natală.
În momentul tragediei, George era instituționalizat împreună cu fratele său de 14 ani. Un educator ar fi avut în supraveghere cinci copii, iar băiatul care a murit s-ar fi aflat într-o cameră despre care s-a spus că era lăsat să se uite la desene animate. În același timp, educatorul s-ar fi aflat în altă cameră, cu ceilalți copii. Sunt informații care trebuie lămurite oficial și urgent, pentru că de ele depinde răspunsul la întrebarea pe care toată lumea o pune acum: cum a fost posibil ca un copil aflat în grija statului, cu un trecut atât de greu și cu un episod recent de fugă din centru, să rămână fără o supraveghere reală?
Este luată în calcul varianta sinuciderii, în condițiile în care ușa balconului de la care a căzut ar fi fost încuiată, iar copilul ar fi spart geamul înainte de a ajunge în gol. Această ipoteză este cercetată de anchetatori și trebuie stabilită oficial. Dar chiar și dincolo de concluzia anchetei, întrebările despre responsabilitate rămân. Dacă exista deja un istoric de traumă severă, dacă băiatul fugise din centru, dacă presa locală scrie inclusiv despre amenințări anterioare, ce monitorizare specială a avut? Ce sprijin psihologic a primit? Cine a decis că măsurile luate erau suficiente?
DGASPC Argeș se află în subordinea Consiliului Județean Argeș. DGASPC avea 1.247 de angajați la finalul lui 2024, dintre care 476 lucrau în centrele și complexele de servicii pentru copii. Așadar, nu vorbim despre un accident petrecut într-un colț uitat de lume, ci despre o tragedie produsă într-un sistem public mare, finanțat și coordonat instituțional.
George nu trebuia doar mutat dintr-o familie distrusă într-un apartament administrat de stat. Trebuia salvat cu adevărat. Trebuia supravegheat. Trebuia ascultat. Trebuia ajutat să treacă peste trauma prin care trecuse. Iar dacă un copil de 12 ani, ajuns în grija sistemului, moare după ce fugise deja din centru și după ce arătase că nu poate duce povara din spate, atunci DGASPC Argeș și conducerea Consiliului Județean Argeș nu mai au voie să se ascundă după formule reci și anchete fără chip. Au obligația să explice public, clar și complet, cine răspunde pentru moartea acestui copil.
